Tratamentul litiazei glandelor salivare a cunoscut modificări radicale în ultimii 20 de ani, ca urmare a introducerii în practică a metodelor moderne, minim invazive de tratament – litotriţia extracorporală (ESWL) şi sialendoscopia. De la finele anului trecut, aceste metode au fost adoptate şi implementate şi în Clinica universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială din Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, singura clinică de profil din Europa de Est în care se practică această terapie. Aceste proceduri sunt descrise în articolul ce poartă semnăturile dlui prof. dr. Alexandru Bucur şi ale colaboratorilor săi. (...)

   Încă o stea, poate cea mai strălucitoare – este o părere personală – din şirul stelelor-oameni care, cu siguranţă, vor face neîncăpătoare piaţeta de lângă magazinul Cocor, a fost dezvelită duminică, 27 martie a.c. Nu întâmplător a fost aleasă data – marchează Ziua Mondială a Teatrului – şi deloc întâmplător personalitatea: maestrul Radu Beligan, preşedinte de onoare al Institutului Internaţional de Teatru. (...)

 

   Aşa cum semnalam în numărul trecut, Alianţa pentru Sănătate din România (APSR) – din ai cărei 20 de membri fondatori amintim: Asociaţia Medicală Română, Asociaţia Spitalelor din România, Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România, Patronatul Farmaciştilor din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Neuroreabilitare, Fundaţia pentru Protecţia Adulţilor cu Boli Cardiace etc. – a iniţiat un pachet de propuneri pentru măsuri considerate obligatorii, în vederea bunei funcţionări a sistemului de sănătate din ţara noastră. Pentru implementarea lor, APSR consideră că este necesară conlucrarea cu factorii de decizie politică, legislativă şi administrativă cu prerogative în domeniul sănătăţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   O întrebare firească dacă luăm în consideraţie faptul că termenul de sănătate mintală (SM) a depăşit larg sfera medicală, devenind un bun comun, că – profesionişti sau nu – cei care-l folosesc nu-i atribuie întotdeauna acelaşi înţeles, deoarece are mai multe accepţiuni, dar mai ales că psihiatrii poartă „haina“ sănătăţii mintale de parcă ar fi principalii săi proprietari. (...)

 

  

   Ziua de 1 martie a fost, anul acesta, una deosebită pentru copiii internaţi la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ din Bucureşti. Împreună cu clovnii CliniClowns şi cu reprezentanţii Fundaţiei UTI, aceştia au creat mărţişoare pentru mamele lor, uitând astfel pentru câteva ore de suferinţa provocată de boli şi tratamente. Atelierele practice dedicate acestei zile, reunite în acţiunea „Mărţişor cu suflet şi zâmbet de copil“, s-au desfăşurat până la 8 martie a.c. şi în alte spitale din Bucureşti şi din ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie“, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ şi Spitalul Clinic de Copii Braşov.

 

   Ştiam de multă vreme că balerinul Cătălin Caracaş, „născut“ şi crescut în Opera bucureşteană, moştenind pasiunea pentru dans de la tatăl său (excelent balerin, aplaudat de-a lungul deceniilor în roluri performante), apărând, la rândul său, încă de pe băncile Liceului de Coregrafie, în numeroase partituri din marele repertoriu de gen, avea o bogată arhivă pe care o completa cu migală şi dăruire, cu speranţa ca, într-o zi, să poată realiza o imagine completă (sau aproape) a istoriei şi devenirii balerinilor care, începând din 1921 – anul în care Opera a fost instituţionalizată – au conferit strălucire spectacolelor curente, ovaţionaţi deopotrivă în turnee europene memorabile. (...)

   Zilele acestea s-a efectuat la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni un transplant renal între gemeni (donator–transplantat) a căror structură imunologică este identică în proporţie de sută la sută, ceea ce face ca medicamentele care împiedică respingerea grefei să nu mai fie necesare, riscul imunologic fiind zero. (...)

 

   În rândurile de faţă nu mi-am propus să pun în discuţie deciziile politice, economice, de organizare/reorganizare a reţelei de sănătate, respectiv comasările şi reprofilările de unităţi sanitare preconizate şi care urmează a fi aplicate deja în perioada imediat următoare. Mă voi referi la o problemă şi anume: asigurarea asistenţei medicale în anumite regiuni ale ţării, greu accesibile ca distanţă şi căi de acces, aflate departe de centre medicale calificate şi, din perspectiva asistenţei medicale, considerate drept zone cu condiţii grele de muncă, un exemplu tipic constituindu-l regiunea Deltei. (...)

   La 9 februarie a.c., la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“ Bucureşti a fost redeschis etajul şapte, care găzduieşte secţia Pediatrie III, cu 53 de paturi, şi unde sunt trataţi anual peste 2.300 de copii. Saloanele au fost recompartimentate şi recondiţionate din punctul de vedere al echipamentului sanitar, al instalaţiilor, sistemelor electrice şi de încălzire. Renovarea etajelor şase (redat în folosinţă anterior) şi şapte ale spitalului a costat 500.00 de euro, sumă donată de Enel Cuore (organizaţia nonprofit al Grupului Enel), în cadrul unui proiect lansat de Fundaţia Scheherazade. În prezent, cele două etaje corespund integral standardelor europene.

    La un consult de rutină, un bolnav aparent obişnuit a venit cu rezultatul unui examen tomografic computerizat, pe care i-l indicasem anterior, ca să-l revăd. Un lucru firesc, până în momentul în care l-am întrebat, deoarece mai avea o tomografie executată anterior, dacă s-a văzut cu medicul imagist şi a discutat despre rezultatul actual al analizei versus rezultatul mai vechi. În acel moment, bolnavul mi-a spus, pe un ton care exprima o totală dezamăgire: „Nu am reuşit, erau doar asistentele şi tehnicianul şi mi s-a spus că medicul are multe de făcut şi nu are timp, aşa că am dat tomografiile vechi şi mi s-a eliberat noul rezultat“. A continuat ulterior, pe un ton la fel de decepţionat, că acolo a fost, de fapt, ca într-o fabrică – pe o parte bagi porcul sau vaca şi pe partea cealaltă scoţi salamul. Şi a definit-o cu amărăciune în glas: „fabrică de sănătate“. (...)

   

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

    „Mergem la băi!“. Vreme îndelungată, expresia a reprezentat o formulă, magică în felul ei, în îngrijirea sănătăţii. După cum afirma Pliniu, timp de şase secole, romanii nu aveau la dispoziţie alt medic decât băile, curele balneare perpetuate în timp.

    În rândul acestor stabilimente, Băile Herculane au beneficiat de o tradiţie de excepţie. Urmele arheologice, cu vestigii datând din anul 153 d.Ch., plasează Herculane printre cele mai vechi aşezăminte balneare din lume. A fost cea mai căutată staţiune din Dacia, consemnată documentar încă din timpul împăratului Hadrian, până târziu, în secolul IV d.Ch. Împăratul Marcus Aurelius venea special de la Roma pentru a se trata la izvoarele termale de aici. Cronicarii consemnau faptul că, în timp, un sejur la Herculane ajunsese să însemne un adevărat privilegiu, pentru care se cheltuiau bani grei. (...)

 

   La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)

   Editorialul semnat de Mihaela-Cătălina Vicol, intitulat „Dreptul la sănătate: de la vulnerabilitate la protecţie“, care deschide programatic REVISTA ROMĂNĂ DE BIOETICĂ nr. 3/2010, atrage atenţia că acest drept fundamental al omului implică „mai mult decât absenţa bolii sau a infirmităţii”. Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor Omului – UNESCO aduce un element esenţial, acela al responsabilităţii sociale, „ca factor de implicare a statelor în promovare şi protecţia acestor drepturi“, subliniind nevoia de promovare a conceptului de performanţă a sistemului de sănătate. Complexitatea acestui concept creşte aproape exponenţial atunci când este vorba de vulnerabilitate, care poate fi a unor categorii de persoane, fără a uita că, în sine, starea de boală implică o anumită vulnerabilitate, care trebuie temeinic cunoscută şi protejată. (...)

   Cunoscut îndeobşte ca autor al celebrului roman „Maestrul şi Margareta“, Mihail Bulgakov a fost nu doar absolvent – magna cum laudae – al Facultăţii de Medicină din Kiev, ci şi un neobosit autor de proză memorialistică. De la pseudojurnalul „Însemnările unui tânăr medic“ până la jurnalul intim, care avea să-i fie confiscat de NKVD, restituit ulterior, în mod cu totul surprinzător, pentru a fi ars de autor, în cele din urmă recuperat (parţial) după 1990 chiar din arhiva KGB, proza memorialistică a lui Bulgakov ne dezvăluie destinul tragic al unui (medic-)scriitor de excepţie, strivit de un regim totalitar. O incursiune documentată realizată de dl dr. Mihail Mihailide, la rubrica „Jurnal de jurnale“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.